Regimul in hepatita B

Regimul alimentar este asemanator in hepatita B, hepatita C, hepatita alcoolica si steatoza hepatica. Mentionez totusi ca acest regim trebuie sa fie personalizat.

Regimul alimentar nu vindeca nici o forma de hepatita virala sau ciroza, dar protejeaza ficatul de toxice suplimentare, el fiind un adjuvant important in tratamentul hepatitei cu virus B.

Regimul alimentar in hepatita B este important?

In aparitia sau evolutia unei boli de ficat, alimentatia inadecvata are un rol important. Exista boli de ficat date exclusiv de regimul alimentar: steatoza hepatica, boala alcoolica a ficatului, insuficienta hepatica dupa consumul de .. ciuperci, etc.

Asocierea regimului alimentar la tratamentul hepatitei B poate ameliora mult boala, sau poate contribui la vindecare prin protejarea ficatului de suprasolicitari .

Principii generale de dieta in hepatita B:

  • Alimentatia trebuie sa fie bogata in glucide (dulciuri/fainoase) insa fara excese si cu atentia la obezitate si diabet; remarcam ca ficatul gras accelereaza evolutia hepatitei B (dr Ditoiu)
  • Consumul de grasimi in special animale trebuie sa fie moderat din acelasi motiv
  • Proteinele pot fi in cantitate normala
  • Sarea se poate folosi in cantitate normala in hepatita B
  • Lichidele se folosesc dupa sete
  • Renuntarea totala la alcool este o regula demna de urmat.

Alimente permise fara restrictie in hepatita B

  • Ciorbe si supe de carne de pui, vita, de legume, neprajite, de ovăz, de orez, griş, perisoare, galusti
  • Sote-uri si piureuri de legume – fasole verde, ardei gras, morcovi, dovlecei, gulii, conopidă, spanac, salată verde, sfecla, roşii, sub formă de salate sau pregătite fără ceapă ori rântaşuri şi cu unt sau ulei nefiert (dr Ditoiu)
  • Cartofi natur, piure, copţi în coajă cu puţin unt sau ulei, cu brânză de vacă ;
  • Carne fripta : pui, vită, iepure de casă, curcan, carne slabă, fara piele şi grăsime, peste slab alb rasol simplu sau impanat cu legume, perisoare sau chiftele fierte, peste slab, fiert, rasol cu legume;
  • Peşte slab (şalău, ştiucă, biban);
  • Grăsimi: unt, ulei de floarea soarelui sau de măsline neprajit
  • Ouă fierte moi doua/saptamana albus sub forma de omleta in abur sau sufleuri, omleta dietetica;
  • Sosuri fara grasime prajita, sos alb de rosii sau de zarzavat;
  • Lapte şi lactate: lapte dulce slabcu cafea, lapte bătut, iaurt slab, kefir, brânză dulce de vacă, cas, urdă, telemea desarata
  • Paste făinoase de orice fel
  • Pâine: pâine veche de o zi, biscuiţi simpli (populari), chifle, mamaliguta
  • Dulciuri şi prăjituri: pregătite cu puţine ouă şi foarte puţină grăsime, prăjituri uscate, prăjituri cu miere, aluaturi fragede, tarte cu fructe sau marmeladă, plăcintă cu mere sau brânză dulce; gemuri, dulceţuri, miere;
  • Fructe crude, coapte la cuptor, compoturi, gem, jeleuri: mere, prune, citrice, fragi, căpşuni, zmeură, pepene verde, struguri, smochine;
  • Băuturi: apă plata – preferabil, sucuri si siropuri de fructe sau legume
  • Condimente: patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina, lamaie, sare normal daca nu este contraindicata – ciroza
  • Se recomanda 5-6 mese pe zi mai reduse cantitativ.

Alimente interzise in hepatita B:

In orice forma de boala de ficat este interzis consumul urmatoarelor alimente:

  • Alcool sub orice forma (bere, vin, ţuică, etc.)
  • Bauturi dulci indiferent de tip (pot da steatoza = incarcare grasa a ficatului ce agraveaza o boala deja existenta)
  • Ceaiuri neindicate de medic (exista hepatita produsa de ceaiuri)

Alimente de evitat in hepatita cu virus B

Desi nu sunt toxice, urmatoarele alimente pot suprasolicita ficatul si da unele simptome digestive suparatoare (greata, balonare, dureri abdominale, diaree) si ar trebuie evitate de persoanele care au virusul hepatitei B;

  • Supe grase de porc, rata, gasca, afumaturi;
  • Ciorba de burta, fasole, afumaturi, porc
  • Legume: fasole si mazare uscata, varză, vinete, roşii în cantităţi mari şi necojite, ardei iute, ciuperci, ridichi, ceapă, usturoi, ţelină, praz, murăturile (dr Ditoiu);
  • Carne: de porc, raţă, gâscă, vânat, carnea prăjită, carnea conservată prin afumare, mezeluri, şuncă grasă, organe (creier, rinichi, ficat, plămâni);
  • Pielea de pasare
  • Peşte gras (nisetru, cegă, somn, morun, sardele, heringi), icre de peşte, raci, fructe de mare, peste afumat, conserve de peste;
  • Grăsimi: untură, slănină, kaiser si similare
  • Lapte gras,brânzeturi fermentate, smântână
  • Condimente: piper, hrean, boia, dafin, muştar, oţet;

Virusul B poate sa dispara si fara tratament?

Sansa ca virusul B sa dispara fara tratament este foarte mica, rar am vazut astfel de cazuri

Nu stiu daca este bine sa  asteptati sa se intample acest lucru, pentru ca situatia se poate agrava

Ce trebuie sa faci cand ai virusul hepatitei B?

Daca aveti probleme ca cele din articolul de mai sus, nu trebuie sa fiti disperat, dar nici sa neglijati problema, cel mai intelept este sa mergeti la un specialist gastroenterolog pentru o evaluare corecta a situatiei, orice amanare putand avea consecinte neplacute, uneori ireversibile. Nu mergi la mecanic cand a crapat motorul masinii, ci cand ai vazut o picatura de ulei scursa sub motor. Este normal sa avem aceeasi grija si de organismul nostru, mai ales ca …. nu avem piese de schimb.

Va spun din experienta ca pentru orice problema exista o rezolvare, trebuie insa sa gasesti omul potrivit sa te ajute.

Care este cel mai bun tratament si regim pentru virusul hepatitei B?

In privinta tratamentelor medicale, daca diagnosticul este corect, nu exista tratament bun si tratament rau, in fiecare boala exista scheme de tratament recomandate, mai multe scheme corecte.. Problema este ca fiecare bolnav are anumite caracteristici, anumite.. sensibilitati care fac ca o schema de tratament corecta sa i se potriveasca mai bine, iar alta mai putin bine.

Medicul curant trebuie sa aleaga schema care i se potriveste cel mai bine bolnavului pe care il are in fata sa.

Pentru a recomanda aceasta schema terapeutica potrivita unui anumit bolnav, medicul este ajutat de lucrurile pe care le-a invatat in cei 6 ani de facultate, in anii de rezidentiat, de datele teoretice din studiile clinice, dar si mai mult il ajuta experienta medicala (ca de altfel in orice alta meserie) si luarea in calcul a tuturor caracteristicilor bolnavului pe care il consulta.

Chiar si regimul alimentar trebuie sa fie personalizat de catre medicul  curant – bolnavi diferiti cu aceeasi boala suporta diferit aceleasi alimente.

Aveti alaturat un exemplu de regim alimentar personalizat prescris la consultatie, dar care nu are nici o legatura cu articolul de mai sus, este un simplu exemplu.regim colon

Despre mine  

Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.

Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut 3 ani de stagiatura in Bucuresti, apoi 3 ani la tara la dispensar, apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.

Acum am peste 38 de ani de practica medicala., din care 30  de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.

Tot cca 30 de ani de experienta am si  la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spital), medicii rezidenti si specialisti.

Unde lucrez acum?

In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.

Ce bolnavi vin la consultatii?

Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital.

Multi dintre ei nu au mai fost la medic, dar altii vor o a doua opinie medicala si unii nemultumiti  de perioadele lungi de asteptare si lipsa de timp a medicilor din spitale.

Unii nu prea stiu care este starea lor de sanatate desi au fost in spitale, dar datorita aglomerarii extreme de aici, medicii nu au avut timp sa discute cu ei, sa le spuna ce au, cat de grav este, ce sa faca mai departe, cand sa intrerupa tratamentul, ce controale sa faca ,etc, (acest lucru este obisnuit in spital, stiu bine acest lucru din experienta de 30 de ani de spital Fundeni)

Unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).

Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.

Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.

Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur  mai placut sa dai vesti bune decat proaste…

Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina

Am multi pacienti la cabinet dupa cca 4 decenii de activitate medicala , pe unii ii stiu de mult timp, altii vin cu rudele, sau isi trimit prietenii cu probleme de sanatate, de aceea programarile sunt la 5-15 zile de la solicitare. Cat timp am lucrat la spitalul Fundeni, era destul de greu pentru cineva sa ajunga la mine la consult datorita aglomerarii si accesului dificil la spital (acum ar fi fost practic imposibil). Acum accesul este relativ facil, liber.

Pentru aceste persoane care nu au situatia medicala lamurita si vor sa vina la consult pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de sanatate, programarea se poate face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841,  sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil.

In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web

Pentru ca boala nu prea are zile libere (ba uneori problemele apar chiar in zilele cand esti tu liber si ai vrea sa pleci…. la munte) secretariatul de programari raspunde la telefon zilnic de la ora 8 la 20, inclusiv  in weekend, iar in caz de graba incercam sa facem programarea chiar in ziua solicitarii sau in ziua urmatoare  in limita locurilor disponibile.

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *