Carbohidratii alimentari reprezinta o mare parte a alimentatiei umane, aduc cea mai mare parte a energiei, dar pot da si numeroase probleme de sanatate
Ei ar fi bine sa reprezinte in jur de 50-55% din caloriile consumate pe zi sau 5 g pentru fiecare kg din greutate corporala, fiind necesari pentru producerea de energie.
Clasificarea carbohidratilor
O clasificare a carbohidratilor se poate face dupa indicele glicemic,care inseamna capacitatea unui aliment de a creste glicemia la doua ore dupa consumul unei cantitati de 50 g de glucide din acel aliment. Indicele glicemic al unui aliment se stabileste pe voluntari care consuma o cantitate din alimentul testat, ce conține 50 g de carbohidrați în prima fază și, în altă zi, 50 g de carbohidrați din alimentul față de care etalonăm (de regulă glucoză, dar poate fi și pâine albă).
Aceeasi cantitate de glucide/carbohidrati, provenita din alimente diferite, mareste in mod diferit glicemia. Cu cat IG al unui aliment este mai mic, cu atat glicemia creste mai putin.
Indicele glicemic mare, mediu, mic
Exista alimente cu indice glicemic mic, mediu si mare
- alimente cu indice glicemic mic (sub 55) – alimente care cresc putin glicemica deoarece contin carbohidrati digerati, absorbiti si metabolizati incet (legume verzi,conopida, capsuni, majoritatea fructelor, morcovi, cartofi dulci, fasole, mazare, rosii, struguri, ananas,naut, linte, soia, orz, paste si paine integrale, lapte, iaurt, lapte de soia, ciocolata)
- alimente cu indice glicemic mediu (56-69) – alimente care cresc moderat glicemia (porumb dulce,cartof dulce, popcorn, banane, dovleac, orez brun/salbatic, ananas, stafide, fulgi de ovaz, cuscus, inghetata fara zahar, iaurt, miere, chipsuri, sucuri carbogazoase,gris fiert,banane, gem cu zahar, ciocolata neagra, inghetata cu zahar, miere, pizza,cus-cus, marmelada cu zahar, mamaliga, paine din faina integrala sau neagra, porumb fiert, stafide
- alimente cu indice glicemic mare (peste 70) – alimente bogate in carbohidrati digerati, care sunt absorbiti si metabolizati cel mai rapid de corp, ridicand nivelul glicemiei si insulinei (zahar, orez alb/expandat, fulgi de porumb, paine alba, covrigei, paste albe, cartofi, dovleac, pepene rosu si galben, dovleac,ciocolata alba, cu lapte sau cu putin cacao,dulceata ,biscuiti din faina alba, gogosi, produse de patiserie, cartofi fierti, gatiti altfel sau prajiti, faina de grau, fulgi de porumb, orez fiert, paine din faina alba sau fara gluten
Consumul de alimente cu indice glicemic mare duce la o creștere rapidă si mare a glicemiei,care duce la secretie mare de insulina, care duce la scăderea marcată a glicemiei, ceea ce duce rapid la hipoglicemie și la declanșarea senzației de foame.
După consumul de alimente cu indice glicemic mai mic, glicemia creste lent si se menține la un nivel ceva mai mare mai mult timp și nu creste exagerat a secreția de insulină, deci senzatia de foame apare mult mai tarziu. Asta inseamna ca mancand mai rar si mai putin (caloric) luand mai putin in greutate
Indicele glicemic al unui aliment se poate modifica, in functie de alti factori:
- cat de prelucrat este produsul – produsele procesate sau intens prelucrate din comerț (rafinate, cu adaos de uleiuri, zahăr și îndulcitori sau aditivi alimentari), cu un termen mare de valabilitate au un indice glicemic foarte înalt.
- cat de copt este un fruct sau o leguma dar si timpul trecut de la recoltare la consum (timpul de pastrare a alimentelor);
- pregatirea alimentelor – alimente integrale, suc, piure, macinate – sucurile elimina fibrele, asadar cresc indicele glicemic);
- modul in care este preparat alimentul (copt, la aburi, prajit, prefiert – prepararea termica prelungita creste indicele glicemic); de exemplu cartoful copt sau prajit are indice glicemic mai mare decat cartoful fiert; fierberea partiala a pastelor fainoase de exemplu, le scade indexul glicemic
- temperatura sa in momentul cand este servit (alimentele consumate fierbinti au indicele glicemic mai mare decat daca sunt consumate reci);
- cat de multe alimente sunt consumate concomitent, in cadrul aceleiasi mese, cu indice glicemic diferit – carnea, peștele, nucile, semințele, condimentele și uleiurile au indice glicemic mic pentru ca nu contin glucide;
- Modalitatea de digestie – produsele bogate în zahăr și făină albă sunt digerate mai ușor de organism și au un indice glicemic înalt, în timp ce produsele bogate în proteine, grăsimi sau fibre, care se digeră mai greu, au, de obicei, un indice glicemic mic. Deci este important continutul unei mese in lipide si proteine, nu doar in carbohidrati
Alimentaţia sănătoasă recomanda alimente cu index glicemic scăzut:
– cantităţi crescute de vegetale, fructe, cereale integrale,fructe cu ulei – nuci , caju, alune, seminţe, vegetale fără amidon;
– cantităţi mici de alimente cu conţinut crescut de amidon (cartofi, pâine albă, orez alb, paste din făină albă)
– cantităţi mici de alimente cu conţinut crescut de zahăr (dulciuri rafinate, prăjturi, bomboane,băuturi dulci)
Indicele glicemic si sanatatea
Produsele cu indice glicemic mic sau mediu previn aparitia sau agravarea diabetului zaharat, dar contribuie la reducerea masei corporale,. Avand mai multe fibre și apă în compoziție dau senzatia de satietate si reduc pofta de mâncare crescand diastanta intre pranzuri, si au si mai puține calorii.
Pentru reducerea poftei de mâncare, celor ce doresc să slăbească li se indică și produsele bogate în proteine (carne, pește, leguminoase și cereale integrale), dar și o cantitate limitată de grăsimi sănătoase (semințe, nuci și uleiuri presate la rece) si carbohidrati cu indice glicemic mic sau cel mult mediu
Alimentele cu indice glicemic mic reduc nivelul de colesterol „rău”, LDL, din sânge și colesterolul total, care sunt factori de risc pentru apariția bolilor de inimă, in timp ce alimentele cu un indice glicemic înalt au risc pentru obezitate, sindromul de rezistență la insulină și apariția diabetului zaharat în timp, statozei hepatice și a bolilor de inimă.
Exemple de indice glicemic 51 pâine de secară fata de 95 baghetă alba, 82 orez fiert,19 naut uscat, 85 piure de cartofi, 32 lapte parțial degresat,36 iaurt cu fructe întregi,40 suc de mere neindulcit, 68 băutură răcoritoare cu aromă ,14 arahide prăjite,72 pepene verde, 42 crema de ciocolata si alune, 71 bomboane tari, 16 morcovi cruzi,71 dovleac galben.
Este evident ca glicemia creste cu atat mai mult cu cat cantitatea consumata din alimentul respectiv este mai mare
Se poate calcula riscul de steatoza hepatica non alcoolica?
Acest risc se poate calcula dupa tablelul de mai jos
Care este cel mai bun tratament si regim pentru chistul la ficat?
Pentru a recomanda un tratament este necesar in primul rand stabilirea corecta a diagnosticului, apoi – daca este posibil- gasirea cauzei bolii pentru inlaturarea ei.
Tratamentul bolii poate fi diferit, sunt mai multe scheme de tratament corecte in fiecare boala. Problema principala este ca fiecare bolnav are anumite caracteristici, anumite.. sensibilitati care fac ca o schema de tratament corecta sa i se potriveasca mai bine, iar alta mai putin bine.
Medicul curant trebuie sa aleaga schema care i se potriveste cel mai bine bolnavului pe care il are in fata sa. Pentru a recomanda aceasta schema terapeutica potrivita dar si un regim alimentar personalizat unui anumit bolnav, medicul este ajutat de lucrurile pe care le-a invatat in cei 6 ani de facultate, in anii de rezidentiat, de datele teoretice din studiile clinice, dar si mai mult il ajuta experienta medicala (ca de altfel in orice alta meserie) si luarea in calcul a tuturor caracteristicilor bolnavului pe care il consulta.
Am spus ca si regimul alimentar trebuie sa fie personalizat, deoarece el este diferit la diferiti pacienti (vad la consultatie pacienti care au tinut regim de pe net, fara o ameliorare semnificativa a simptomelor).
Aveti alaturat un model de regim alimentar personalizat pe care il recomand pacientilor pe care ii consult, este un exemplu fara nici o legatura cu articolul de fata.
Ce trebuie sa faci daca ai steatoza hepatica?
Exista situatii simple si altele mai complicate, la bolnavi cu steatoza hepatica, am avut numerosi bolnavi din ambele categorii.
Deoarece nu poti sti de la inceput in care dintre cele doua categorii te incadrezi, daca ai probleme hepatice, cel mai intelept lucru este va adresati unui gastroenterolog sau hepatolog bun din zona dvs, pentru lamurirea problemei.
Nu trebuie sa fiti disperat, dar nici sa neglijati problema .
Cel mai corect lucru este sa faci asa cum faci cand observi ca se scurge putin ulei la masina , nu o lasi sa crape motorul ci mergi la mecanic. Este normal sa ai aceeasi grija de propriul organism, mai ales ca piesele de schimb nu exista.
Ce va recomand sa faceti atunci cand aveti astfel de probleme?
Daca aveti probleme asemanatoare, cel mai util lucru este sa faceti un consult la un medic gastroenterolog sau hepatolog la care aveti acces.
In astfel de cazuri, eu fac anamneza, examinez complet pacientul , evaluez exporarile deja existente – daca pacientul le are- , pun un diagnostic, recomand regim si tratament si – daca este nevoie – explorari suplimentare, al caror rezultat il interpretez pe mail (nu este nevoie sa reveniti la cabinet pentru evaluarea explorarilor).
Daca este nevoie, recomand si control peste o perioada de timp, in functie de situatie
Despre mine 
Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina.
Dupa terminarea facultatii cu summa cum laude, primul pe tara cu medica generala zece (sef de promotie), am facut 3 ani de stagiatura in Bucuresti, apoi 3 ani la tara la dispensar, apoi am intrat prin concursuri succesive la Centrala Industriei Medicamentelor si Preparatelor Cosmetice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de munca, Institutul national de Medicina Sportiva, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti si Institutul clinic Fundeni Bucuresti.
Acum am peste 38 de ani de practica medicala., din care 30 de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale.
Tot cca 30 de ani de experienta am si la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti la medicina (unii au ajuns acum profesori, sefi de sectie sau directori de spita), medicii rezidenti si specialisti.
Unde lucrez acum?
In prezent imi folosesc aceasta vasta experienta medicala avand un cabinet de consultatii gastroenterologie si hepatologie in Clinica Sante din Bucuresti.
Ce bolnavi vin la consultatii?
Cam 90% dintre bolnavii pe care ii vad la cabinet nu au fost niciodata la mine la spital, iar 10% sunt o parte dintre bolnavii pe care i-am urmarit si la spital (ceilalti au ramas in urmarirea spitalului).
Multi dintre bolnavi au mai fost si la alti medici si vor o a doua opinie medicala, , unii vin din alte tari (evident sunt romani) unde locuiesc acum, si nu prea sau adaptat la asistenta medicala de acolo (in special din Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Irlanda, Moldova, SUA, Canada, si mult mai putini din Franta, Spania sau Italia).
Foarte multi sunt tineri, unii studenti, cu probleme nu foarte grave dar persistente, dar vad si pacienti cu mari probleme de sanatate, in special bolnavi hepatici.
Cel mai des solicita consultatii bolnavi cu gastrita, probleme cu colecistul – frecvent pietre la fiere-ulcer, boala de reflux gastroesofagian, ciroza, steatoza hepatica, hepatita cronica virala B sau C, dar deseori nu au un diagnostic si vin pentru simptome persistente- dureri abdominala, balonare, diaree sau constipatie, scadere in greutate, scaune cu sange, greata, transaminaze mari, noduli in ficat sau modificari de fiere gasite la ecografie, etc.
Ma asteptam ca, dupa ce am vazut zeci de ani bolnavi cu cela mai diverse, grave si ciudate boli in spitalul Fundeni, activitatea de acum sa mi se para banala si plictisitoare. Partea interesanta este ca acum activitatea mi se pare parca mai atractiva, asta pentru ca am timp suficient sa cunosc in detaliu situatia medicala a bolnavilor si sa cunosc si omul nu numai bolnavul si pe de alta parte, bolile fiind mai putin grave, bolnavii pleaca mai ….veseli de la mine, este desigur mai placut sa dai vesti bune decat proaste…
Va urez sanatate maxima si… sa nu aveti nevoie de medic, decat pentru controalele de rutina
Am multe solicitari la cabinet , pe unii bolnavi ii stiu de multi ani, altii vin cu rude sau prieteni, de aceea programarile sunt la 5-15 zile de la solicitare.
Am constat ca sunt numeroase persoane care nu au situatia medicala lamurita si vor sa vina la consult pentru o a doua opinie medicala.
Pentru cei care au nevoie de experienta mea pentru o a doua opinie medicala pentru problemele de sanatate, programarea se face la numarul de telefon de pe site 0758 751 841, sau direct apasand butonul din josul ecranului stanga al telefonului mobil. 
In dreapta aveti butonul cu harta localizarii clinicii, sau prin formularul de solicitare programare on line care este in partea dreapta sus a paginii de web.
Informatii medicale suplimentare puteti gasi pe net cautand drditoiu